Ortho Institute

DISPOZITIV DE AVANSARE A MANDIBULEI

În tratamentele dentare complexe, planificarea timpurie este deosebit de importantă pentru reducerea probabilității de eroare și creșterea predictibilității rezultatului.

Primul pas este stabilirea unei poziții mandibulare în funcție de spațiul intra-articular corect al celor două articulații temporo-mandibulare (ATM).

Aplicarea unui splint ocluzal și ajustarea ocluzală permanentă au devenit cei doi piloni ai tratamentului tulburărilor ATM. Terapia prin splint ocluzal poate fi definită ca „arta și știința de a obține armonia neuromusculară în sistemul masticator prin crearea unui dezavantaj mecanic pentru forțele parafuncționale cu ajutorul unor dispozitive mobile.”

Splintul ocluzal este un aparat reversibil de diagnosticare, relaxare și repoziționare. În glosarul de termeni prostodontici, „splintul ocluzal este definit ca orice suprafață ocluzală artificială mobilă folosită pentru diagnosticarea și tratarea problemelor de relaționare a manidibulei cu maxilarul. Poate fi folosit pentru stabilizare ocluzală, pentru tratamentul disfuncțiilor ATM sau pentru prevenirea uzurii danturii”. Un obiectiv comun al tratamentului cu splint ocluzal este protejarea discurilor ATM de forțele disfuncționale care pot conduce la perforări sau deplasări permanente. Alte scopuri ale tratamentului sunt îmbunătățirea funcției musculare a maxilarului și soluționarea durerilor asociate prin crearea unei ocluzii stabile și echilibrate.

Iată câteva concepte care explică cum poate ajuta splintul ocluzal

• Împiedicarea încleștării în poziția de intercuspidare maximă
• Distribuția forțelor
• Normalizarea propriocepției ligamentului parodontal
• Relaxarea mușchilor
• Condilii se pot poziționa în relație centrică
• Creșterea dimensiunii verticale de ocluzie
• Teoria conștientizării cognitive

Ce sunt splinturile de repoziționare a ATM?

Pentru tratarea ATM, medicul stomatolog vă poate sugera să purtați un splint. Acesta este un aparat mobil care acoperă toți dinții inferior, în funcție de nevoi. 

Splinturile sunt realizate personalizat la un laborator dentar prin acoperirea dinților pacienților cu o gutieră realizată dintr-o rășină acrilică durabilă. După ce a fost fabricat splintul, dentistul va încerca să facă ajustările necesare pentru a ușura durerea legată de deplasarea discurilor.  

Va trebui să purtați splintul pentru o anumită perioadă și să veniți la controale pentru a vi se monitoriza simptomele și reajusta splintul dacă este nevoie. Medicul vă va oferi instrucțiuni de păstrare corectă a splintului.

De ce este nevoie de un splint pe parcursul tratamentului?

Scopul unui splint este să ușureze durerile și să îmbunătățească funcționarea mandibulei și pentru a-i reda mobilitatea.

Splintul trebuie să fie prima etapă a unui proces în mai mulți pași. Va urma apoi un tratament dentar complex, o intervenție ortodontică, o coroană sau alte proceduri similare care stabilesc o nouă poziție permanentă a mandibulei.

Când se folosește un splint de repoziționare

Când un pacient are simptome ale ATM, specialiști ca dr. Mihel Clauzade și Ela Bănică realizează o evaluare clinică pentru a stabili dacă splinturile de repoziționare sunt cea mai bună opțiune de tratament.

Terapia poate ușura anumite probleme sau toate problemele prin realinierea mandibulei în poziția corectă sau repoziționarea eventualelor discuri deplasate. ATM pot fi tratate și vă puteți îmbunătăți calitatea vieții cu ajutorul unui splint de repoziționare cu condiția să colaborați îndeaproape cu doctorul.

Observațiile clinice în urma examinării vor arăta dacă există simptome de disfuncții ale ATM, inclusiv durere la masticație sau mișcarea mandibulei, durere la palpare, durere de ceafă, disfuncții ale mișcărilor mandibulei, transmiterea durerii către cap și zgomote unilaterale de tip clic în ATM.

Există diferite tipuri de splinturi ocluzale care servesc diferite funcții, inclusiv splinturi de stabilitate și alte tipuri.

Dacă scrâșniți din dinți noaptea, o gutieră de noapte poate fi cea mai bună soluție.

Tipuri de splinturi

Scopul terapiei cu splint este stabilizarea relațiilor mandibulei, crearea mecanismelor ocluzale corecte, reducerea activității musculare disfuncționale, a obiceiurilor orale parafuncționale și a încărcării articulațiilor. Splinturile sunt cunoscute ca aparate intraorale, aparate de stabilizare, aparate de ocluzie, interocluzale, de repoziționare, de bruxism, gutiere de noapte, gutiere orale și alte denumiri prin care producătorii promovează anumite caracteristici.

Splintul de repoziționare

Acest splint se utilizează pentru mișcarea maxilarului inferior în față sau în lateral sau stabilirea unei posturi mai bune a mandibulei. Folosirea prelungită (peste șase luni) crește riscul unor modificări permanente nocive ale mușcăturii, afectării articulare și disconfortului crescut, necesitând tratament suplimentar și posibil chirurgie.

Splinturile de repoziționare anterioară aduc mandibula în față sau stabilizează poziția protruzivă. Însă pot cauza o ocluzie deschisă și dificultăți de masticație.

Splinturile fără rețetă

Splinturi ocluzale disponibile fără rețetă nu sunt recomandate. Gutierele din comerț sunt fabricate din plastic care se înmoaie la căldură și pot fi mulate să acopere dinții. Este imposibil să găsiți un splint potrivit iar deplasarea neprevăzută a dinților poate cauza modificări de durată ale ocluziei. 

Stabiliți o consultație cu Dr. Michel Clauzade și Dr. Ela Bănică pentru a afla mai multe despre splinturile de repoziționare pentru ATM

Dacă vă confruntați cu dureri maxilare, zgomote de tip clic când deschideți gura sau dificultăți de masticație, puteți suferi de disfuncții ale ATM. Medicii vă pot recomanda un splint pentru a vă repoziționa mandibula și a ajuta la ușurarea tensiunilor din articulație. Splinturile se pot fabrica pe comandă pentru fiecare pacient și pot fi fixe sau mobile.

Dacă doriți să aflați mai multe despre cum vă putem ajuta la tratarea simptomelor ATM, stabiliți astăzi o consultație cu Ela Bănică.

Suntem gata să răspundem întrebărilor dumneavoastră și să vă ajutăm cu cea mai bună experiență clinică.